O formă de energie radiantă la Mănăstirea Prislop ! Ziua de Înviere, aprilie 2018

Manastirea Prislop Poza 7 - energie luminoasa

Oamenii se roagă lui Dumnezeu să-i scape de necazuri, iar Dumnezeu se roagă de oameni să părăsească păcatul. Acum judecaţi, care şi de cine să asculte întâi: Dumnezeu de oameni sau oamenii de Dumnezeu?

Arsenie Boca – Desenat de mine

Indiferent dacă e genul tău, cititorule, sau nu, e bine să citești, poate fi cea mai recentă minune a Părintelui Arsenie Boca!

În textul de mai jos sunt impresii și trăiri personale în urma unei vizite la Mănăstirea Prislop. Părintele a vrut să ne ajute și s-a arătat! Am început prin a desena cu mâna mea chipul Părintelui, am căutat cu sufletul și mintea urmele celui mai mare duhovnic. Părintele Arsenie Boca le îndrumă pașii către el doar celor care îl caută cu sufletul curat. În tot acest timp de căutari și cunoaștere a marelui duhovnic am realizat cât de superficială fusese abordarea mea inițială.

Despre Părintele Arsenie Boca s-au spus multe în ultimii ani, dacă înainte de noiembrie 1989, când încă trăia, securitatea și regimul comunist strângeau sute de file în dosarul lui și îl țineau departe de noi, acum știm cu toții că Părintele a fost unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai românilor.

De numele său sunt legate o mulţime de mărturii fabuloase, se vorbeste despre puterea lui vindecătoare sau despre ajutorul divin mijlocit de el, dar cel mai des despre modul în care acesta putea vedea în sufletul oamenilor. Duhovnicul este iubit de mulţi dintre credincioşi, iar în ultimii ani au apărut numeroase mărturii despre darurile divine cu care a fost înzestrat.

Se întâmplă multe lucruri uimitoare la mormântul Părintelui, dar puține pot fi povestite așa cum s-au petrecut. Ca să te convingi cu adevărat de sfințenia și puterea Părintelui, trebuie să vezi cu ochii tăi.

La Prislop mergi pentru a lăsa toate grijile în poala Părintelui, mergi să îți descarci sufletul și pentru a-l ruga să te îndrume să-ți găsești pacea, liniștea și calea spre mântuire. Mănăstirea Prislop este așezată într-un peisaj mirific, în apropiere de Hațeg. Măcar o dată în viață, ca turist, și tot trebuie să ajungi acolo, este un colț de rai.

La Prislop simți prezența și ocrotirea Părintelui, simți ajutorul și rugăciunea sa și, dacă ai sufletul apăsat de griji, acesta este locul în care trebuie să ajungi pentru a pleca fără ele, ușor ca un fulg. Nu poți să-l cunoști pe Părinte doar din mărturii și amintiri.

Părintele era unic și fără de egal”, așa spune maica Pavelida. Moştenirea spirituală lăsată de Părintele Arsenie Boca este impresionantă, iar cugetările sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt adevărate comori. Dincolo de profețiile Părintelui Arsenie Boca (un telefon mobil, zgârie nori în flăcări, sateliți și navete spațiale), care se regăsesc în pictura făcută de el în biserica Sfântul Ierarh Nicolae de la Drăgănescu, cutremurător este că ne-a văzut, așa cum suntem, despuiați și goi la suflet, ne-a văzut depărtarea de Dumnezeu, suficiența, orgoliile, agresivitatea, potențialul distructiv, pe care le-a lăsat posterității prin pictura acestei biserici. Acesta era harul Părintelui, de a vedea peste timpuri. El a văzut cu mult timp în urmă că ne vom transforma într-o lume goală de Dumnezeu. El a văzut că oamenii nu-și înțeleg destinul și că ei cred că mântuirea este un verdict final care este dat pe baza faptelor, bune sau rele.

O intamplare „minunată”

Cu ceva vreme în urmă vorbeam cu fiul meu și soția lui despre Părintele Arsenie Boca, pentru mine gândul la Parinte era ca un balsam al sufletului. Nurorii mele i-am născut curiozitatea de a citi despre Părinte, fiul meu, în schimb, lua în derizoriu discuția. Am încheiat discuția văzând reacția lui.

Într-o seară, vorbesc cu nora mea, care îmi spune că a căutat locuri de cazare pe lângă mănăstirea Tismana, pentru a petrece Sărbătorile Pascale acolo dar, ce să vezi, singurele 2 camere libere erau la o pensiune la 11 km de mănăstirea Prislop și a făcut rezervare acolo. Atât pentru mine cât și pentru ea această întâmplare a fost un semn și o mare bucurie. Fiul meu, în schimb, era hotărât că el nu va merge sub nicio formă să stea la coadă la mormântul Părintelui. Prietenii cu care plecau erau încântați de excursie, dar cu multă ironie la adresa Părintelui.

Drumul de la București până la Hațeg este destul de lung, timp berechet de a face bășcalie despre minunile făcute de Părinte și mania românilor de a pupa moaște. În tot acest timp, nora mea, care se bucura și ea de excursie dar care ținea post pentru că se găseau în Săptămâna Mare și care își dorea cu tot sufletul să meargă la mănăstire, și mai ales la mormântul Părintelui, le-a ținut piept cu mare greutate.

Când au ajuns la locație au fost foarte încântați de peisaj, de condiții, totul era perfect. Au plănuit ce vor vizita, în ce ordine, și au hotărât că vor merge în dimineața zilei de Înviere la mănăstirea Prislop și la mormântul Părintelui, iar noaptea se vor întoarce pentru a lua lumină, tot de acolo.

Mersul în timpul zilei la mănăstire a fost o redută câștigată de nora mea, pentru că ceilalți au mers ca turiști, să viziteze locația, că tot se găseau în zonă și ar fi fost păcat să nu o vadă. Fiul și nora mea au dat acatist pentru toată familia, au aprins lumânări și, când să meargă la mormântul Parintelui, fiul meu, după toată bășcalia făcută, a simțit că e bine să aștepte pe bancă. În schimb, prietenii au stat cuminți la coadă.

La ieșirea din mănăstire, fiul meu a scos aparatul și a facut șapte poze selfie, cu el și soția lui. Când s-au întors, au venit la mine, am văzut pozele din excursie împreună dar, nu am observat nimic deosebit. După două zile, îmi trimite nora mea cele șapte poze de la mănăstire și nu mică mi-a fost mirarea când în toate se vedea o formă de energie radiantă care strălucește și se găsește deasupra lor. Cine credeți că a observat? Cine era cel care făcea bășcalie și ținea isonul prietenilor atei, fiul meu, care a amuțit în momentul în care a văzut pozele. Nu vă închipuiți că nu a cercetat în fel și chip, să nu cumva să fie o reflexie. Nu, nu este nicio reflexie, este chiar dovada de netăgăduit pentru Toma Necredinciosul, în cazul nostru fiul meu. Oricât am încercat eu și nora mea, înainte de această întâmplare, să-l întoarcem cu fața către Dumnezeu, nu a fost chip, avea atâtea argumente încât, dacă eram puțin mai slabe în credință, sigur ne-ar fi zdruncinat convingerile. Dar ce nu am reușit eu și nora mea, în ani, a reușit Părintele într-o clipă.

Aprilie 2018, ziua de Înviere, Mănăstirea Prislop. Iată pozele !

Ce părere aveți? Aştept impresiile voastre in comentarii!


Cea mai cunoscută rugăciune a Părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine știe din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, și astfel, ținând la mine, Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochiul minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre și toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flămând și fără haină, și așa risipim în deșertăciuni zilele noastre, umiliți și dosădiți până la pământ.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniței în care Te ținem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor și fă lumină sufletelor noastre.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino și Te sălășluiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea noastră rămân pe jos neputincioase.

Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârșiți suntem, cât ești de aproape de sufletele noastre și cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viața Ta, lumina și bucuria noastră, slavă Ție.

AMIN

Ți-a placut articolul?

Un comentariu la “O formă de energie radiantă la Mănăstirea Prislop ! Ziua de Înviere, aprilie 2018

Lasă un răspuns