Minunile Sfântului Părinte llie Lăcătușu din cimitirul Giulești continuă și azi

Acest articol doresc a fi un articol despre minuni, pentru că acolo, la racla sfântului părinte, traiești o experiență extraordinară deoarece sfinții au puterea de a scoate din om ceea ce are el, omul, mai bun. Nu o să încerc aici să conving pe cineva de existența sfinților și de felul cum se manifestă ei. Ceea ce vă propun este să citiți acest articol și apoi să căutați voi. Eu pot spune doar că vizita la sfinți este o minune pentru suflet, pleci de acolo împăcat cu tine și cu lumea. Experimentează ce pelerinaje vrei, numai fă-o, du-te cu speranță și să ști, speranța nu are vârstă, trăiește propria ta experiență. Eu îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a scos în cale oameni care m-au ajutat să văd și să înțeleg ce înseamnă.

În cimitirul „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul bucureștean Giulești este racla unui Sfânt al închisorilor comuniste. Trupul părintelui Ilie Lăcătușu se află într-un sicriu de sticlă și poate fi văzut de oricine. Sâmbăta și duminica un membru al familiei deschide capela pentru a se putea intra la moaștele părintelui. Oameni din toată țara vin să se roage părintelui Ilie Lăcătușu la fel cum se roagă părintelui Arsenie Boca. Dacă despre minunile făcute de sfântul Ardealului au auzit foarte mulți, despre părintele Ilie Lăcătușu nu știe tot atât de multă lume, chiar dacă a fost publicată și o carte cu minunile săvârșite de părinte. Pelerinii vin să se roage pentru sănătate, boli grave, necazuri de tot felul. Toți cei care l-au vizitat spun că au fost ajutați, și că părintele a făcut minuni în timpul vieții dar, ca și părintele Arsenie Boca, mult mai multe după moarte. În cartea „Viața, minunile și acatistul Părintelui Ilie Lăcătușu”, apărută la editura Areopag în anul 2012, pot fi citite mărturiile celor ce au trăit minunile făcute de părinte.

Iată ce spunea părintele Iustin Pârvu despre părintele Ilie Lăcătușu:

Părintele Ilie Lăcătușu trebuie cinstit ca un sfânt, pentru că este un argument puternic împotriva materialismului și a rătăcirii idolatre. I se pot înălţa rugăciuni oricând, pentru că sfinţii sunt adevăratele mărturii ale vieţii noastre ortodoxe, chiar în vremurile în care trăim. I se pot picta icoane, i se poate face o raclă cum este la Sfântul Ioan de la Suceava, la Sfânta Paraschiva. Cu Părintele Ilie Lăcătuşu am stat 4 ani la Periprava, în Deltă. Despre acest om pot să spun că avea cu adevărat darul smereniei. Îmi amintesc de o întâmplare minunată din Deltă, când Părintele Ilie a jucat un rol foarte important. În 30 ianuarie, ne-au trimis în colonie, la canal la tăiat de stuf. Vă daţi seama ce însemna lucrul acesta pe un frig de iarnă? Moarte curată. Eram toţi înspăimântaţi, mai ales că îi văzusem şi pe caraliii noştri cu mitraliera, vreo patru mitraliere. Probabil aşteptau să ne execute, crezând că vom refuza comanda. Era o deschidere acolo, de apă, de vreo patruzeci de hectare şi stuful era tocmai în adâncime. Toţi am început să murmurăm şi nu prea aveam de gând să intrăm în apă. Ne-au ordonat să intrăm şi să scoatem câte doi snopi. Pentru cine făceam noi astea? Nu avea nici un sens. Măi, şi cum să intri în apă? Calci, te duci într-o ştioalnă, nu te mai scoate nimeni de acolo. Am ezitat la început. Dar Părintele Ilie a avut un cuvânt foarte ferm şi ne-a îmbărbătat pe toţi: „Măi, intrăm pentru că ăştia îs puşi pe gând rău; ăştia trag în noi. Să intrăm în apă, că Maica Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi ne vor scoate nevătămaţi”. Măi, şi am intrat. Am ajuns acolo, până la bărbie am intrat în apă. Am tăiat frumos snopi. Şi ne miram cu toţii că lucram ca pe uscat. Unii până la piept, unii până la gât, unii, în sfârşit, până la jumătate, cum ne-a prins locul pe fiecare acolo. Şi am scos. Am mers vreo trei ore în apă şi am scos la mal cei doi snopi. Dar nu era numai aşa, că-l tai cu frunze, trebuia frumos, curăţat, măsurat, pus la dimensiune, şi era un ger de minus treizeci de grade afară, gheaţa groasă de 20-25 cm, încât vedeai nufărul galben înflorit sub gheaţă. Sus ne însoţeau nişte păsări, care ne-au urmărit în tot acest timp şi dedesubt florile de sub gheaţă. Ei bine, cu toţii nevătămaţi şi uzi. Curgea apa de pe noi. Mare minune a fost atunci. Că dimineaţa, când am intrat noi era ceaţă, nori şi rece, aşa te prindea la oase. Şi, dintr-odată, a apărut soarele măi băieţi, s-a luminat de ziuă. Era o căldură, de se minunau şi caraliii. Ne-am dezbrăcat şi s-au uscat hainele ca la cea mai fierbinte sobă, aşa aburi ieşea din toate. Ne-am încălţat, ne-am îmbrăcat şi hai la colonie. Şi aşa Maica Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi au fost cu noi şi ne-au ajutat, chiar în ziua de 30 ianuarie. Şi vă spun că nu s-a întâmplat să fie niciun bolnav, niciun internat, n-o fost nimic. Şi aceasta datorită rugăciunilor Părintelui Ilie, că altfel cred că eram cu toţii morţi.

Părintele Ilie Lăcătușu s-a născut pe 6 decembrie 1909 în satul Crăpăturile, județul Vâlcea. Urmează cursurile Seminarului Sf. Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Este numit preot paroh la o parohie din Oltenia, Osica de Jos și mai apoi la Buicești din Mehedinți. În anul 1942 părintele face parte, împreună cu IPS Nifon al Olteniei, din Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria. În anul 1944 părintele revine la parohia Buicești. Este arestat în data de 19 iulie 1952 și trimis la Canal. A fost întemnițat, fără să fie condamnat. Este mutat din septembrie 1953 la Onești și este eliberat pe 26 aprilie 1954. După eliberare, revine în slujba Bisericii la Buicești. La 1 iulie 1959, Părintele Ilie Lăcătușu este arestat pentru a doua oară, tot în baza unei sentințe administrative, și este trimis la muncă silnică în Deltă, la Periprava, unde era și lotul preoților olteni. Aici l-a întâlnit pe părintele Iustin Pârvu. A fost eliberat din închisoare abia la data de 6 mai 1964. A fost preot paroh până în 1978. A trecut la cele veșnice, după o grea suferință, în ziua de 22 iulie 1983.

Canoanele bisericești interzic îmbălsămarea trupurilor preoților de mir și monahilor, ceea ce s-a întâmplat și în cazul părintelui Lăcătușu. A fost înmormântat în Cimitirul „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul bucureștean Giulești.

În septembrie 1998 a încetat din viață vaduva părintelui Ilie Lăcătușu și, cu ocazia înmormântării preotesei, a fost deschis mormântul preotului. După 15 ani, trupul părintelui a fost găsit intact. Trupul a fost găsit în condițiile corespunzătoare sfintelor moaște: frumos mirositor, uscat și ușor, lăsând impresia unui om care doarme.

Fiica părintelui, doamna Maria Sabina Spirache, a depus un memoriu la Arhiepiscopia Bucureștilor pe 5 octombrie 1998, anunțând despre această descoperire. Descendenții părintelui au solicitat slujbe de dezlegare. Au fost făcute slujbe de dezlegare la Mănăstirea Frăsinei, din comuna Muereasca, județul Vâlcea, timp de 40 de zile.

Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanu episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, la acea vreme, a citit părintelui o rugăciune arhierească de dezlegare pentru eventualele păcate mari sau pentru anateme care ar putea împiedica trupul să putrezească.

În februarie 2000, Serafim Joantă, astăzi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, a oficiat o slujbă și rugăciunile de dezlegare. Trupul părintelui Lăcătușu a rămas așa cum a fost găsit în ziua deshumării. Astfel, Patriarhia a dat binecuvântare pentru a se deschide capela unde se găsește părintele Ilie Lăcătușu și i-a deschis acestuia un dosar de canonizare. Prima icoană a Sfântului Ilie Lăcătușu Mărturisitorul a fost pictată pe peretele exterior al bisericii Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț, unde fostul său coleg de închisoare, Iustin Pârvu, era stareț.

Cum se ajunge la Capela Părintelui Ilie Lăcătușu
Cu mijloace în comun: La Cimitirul Adormirea Maicii Domnului, de pe Calea Giulești, se ajunge din cartierul Crângași cu autobuzele STB 162 sau 163 . În Crângași se ajunge cu metroul până la stația Crângași. Sunt două ieșiri: pe una scrie Piața Crângași iar pe cealaltă Bd. Constructorilor, se alege cea de-a doua, și apoi, nu se merge la dreapta spre ieșirea la tramvaiul 41, ci se merge înainte. Stația de urcare în cele două autobuze se numește Stația STB Piața Crângași. Sensul de deplasare al autobuzelor 162 sau 163 este spre Calea Giuleşti. Autobuzele 162 și 163 merg pe B-dul Constructorilor, apoi fac stânga pe Calea Giulești, sunt 5 stații până la stația Depoul Giulești, care este stația de destinație. Cimitirul Adormirea Maicii Domnului este peste drum.
Cu mașina personală: venind dinspre Calea Griviței, se coboară de pe Podul Grant pe breteaua din dreapta, către Calea Giulești. Se merge înainte până la stația Depoul Giulești. Cimitirul este pe partea dreaptă, vis-a-vis de stația STB.

Ți-a placut articolul?

Un comentariu la “Minunile Sfântului Părinte llie Lăcătușu din cimitirul Giulești continuă și azi

  1. Foarte interesant și util articolul. Avem Sfinți printre noi, atât de aproape și uneori nici nu știm. Cat de mult ne iubește Dumnezeu! Ne oferă doctori de suflete, ii pune la îndemâna noastră, trebuie doar sa le deschidem poarta către inima noastră! Mulțumesc celor care au scris articolul, e un act de cultura și generozitate! Felicitări!

Lasă un răspuns