Documente sugerează un posibil tipar de presiune psihologică exercitat de cadru didactic

Educația reprezintă un pilon esențial în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure condiții care să sprijine nu doar acumularea de cunoștințe, ci și bunăstarea psihologică a elevilor. Fenomenele de bullying, în special cele cu caracter psihologic, necesită o abordare riguroasă din partea instituțiilor educaționale, pentru a preveni efectele negative pe termen lung asupra copiilor. În acest context, semnalările recente privind situația dintr-o clasă de a III-a la Questfield International College impun o analiză atentă și o investigare a condițiilor reale din unitatea de învățământ.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield: o investigație

O serie de plângeri formulate de părinții elevilor dintr-o clasă de a III-a de la Questfield International College aduc în discuție aspecte legate de abuz psihologic, pedepse fără fundament pedagogic și lipsa unei supravegheri adecvate în timpul orelor. Această investigație urmărește să delimiteze informațiile furnizate de familii, reacțiile instituției și implicațiile asupra climatului educațional, conform documentelor puse la dispoziție redacției.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din clasă

Școlile private din România sunt percepute ca oferind condiții superioare față de sistemul public, inclusiv prin clase cu efectiv redus, atenție individualizată și un mediu sigur pentru elevi. În cazul clasei investigate, părinții susțin că aceste standarde nu sunt îndeplinite. Conform declarațiilor acestora, elevii ar fi fost expuși unor ore cu activitate didactică redusă, lipsă de supraveghere permanentă și un climat marcat de tensiuni și stigmatizare.

Semnale inițiale și manifestările abuzului psihologic

Primele semnale de alarmă au apărut odată cu schimbările de comportament ale copiilor, care au început să manifeste teamă, confuzie și o scădere a motivației pentru școală. Părinții au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura o coordonare și supraveghere constantă a activității didactice, iar elevii ar fi fost implicați în situații în care un coleg era desemnat să raporteze evenimente din clasă, ceea ce a dus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia.

Blocaje în comunicarea dintre părinți și cadrele didactice

În încercarea de a adresa aceste probleme, părinții au întâmpinat o atitudine defensivă și tensionată din partea cadrelor didactice, care au interpretat sesizările drept atacuri personale. Acest fapt a generat un climat de confruntare verbală și a redus posibilitatea unui dialog constructiv, afectând relația de încredere necesară pentru buna desfășurare a procesului educațional.

Evaluarea performanțelor școlare și impactul asupra nivelului educațional

Pe lângă aspectele legate de climatul psihologic, părinții semnalează un nivel educațional sub standardele acceptate. Rezultatele elevilor la testele naționale din anul precedent indică o performanță scăzută, cu un număr restrâns de elevi care ating pragurile de competență. Această situație ridică întrebări privind eficiența metodei pedagogice și gradul de implicare în monitorizarea progresului elevilor.

Deficiențe în supravegherea și gestionarea conflictelor

Un element central al reclamațiilor este lipsa constantă de supraveghere în timpul orelor, care, conform părinților, a permis apariția unor conflicte între elevi ce au rămas nesoluționate. Aceasta ar fi generat un mediu haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele neadecvate au devenit frecvente, afectând negativ starea emoțională a copiilor.

Pedepse arbitrare și presiune psihologică percepută

Familile acuză aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea elevilor, fără justificări clare din punct de vedere pedagogic. Astfel de măsuri sunt percepute ca forme de abuz psihologic, cu potențial de a produce efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor. De asemenea, se menționează folosirea unor tehnici de comunicare cu caracter manipulativ, care ar determina elevii să-și nege propriile percepții, afectând încrederea în sine.

Consecințele asupra stării psihice a elevilor

Potrivit părinților, combinația dintre lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunile psihologice a determinat un climat de frică și anxietate, care contravine scopului educației. Aceștia subliniază că elevii nu mai manifestă entuziasm pentru participarea la școală, ci dimpotrivă, se confruntă cu dificultăți de adaptare și potențiale probleme de integrare socială.

Precedente și necesitatea unei reacții instituționale

Conform declarațiilor părinților, situația nu este un caz izolat în cadrul Questfield International College. Există semnalări anterioare privind un mediu perceput ca toxic, care au condus la retragerea unor copii din instituție. Acest context accentuează nevoia unei evaluări și intervenții clare din partea conducerii școlii.

Responsabilitatea și reacția conducerii Questfield International College

Instituția educațională are obligația legală și morală de a asigura protecția și bunăstarea elevilor. Până în prezent, conducerea școlii nu a oferit un răspuns oficial cu privire la acuzațiile formulate, iar redacția nu a primit confirmarea existenței unor măsuri concrete sau evaluări interne. Părinții solicită implementarea unor practici precum:

• evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supraveghere reală și constantă a orelor;
• formări obligatorii în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• politici stricte de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări reflectă nevoia unui cadru instituțional care să prevină și să gestioneze eficient situațiile ce pot afecta negativ elevii.

Informațiile detaliate privind acest caz pot fi consultate în articolul original, care documentează în amănunt plângerile părinților și contextul situației: investigația completă privind cazul de la Questfield International College.

În același timp, pentru o perspectivă oficială asupra instituției, se recomandă consultarea site-ului Școala Questfield Pipera, unde sunt prezentate obiectivele și politicile educaționale promovate.

Concluzii și întrebări fără răspuns

Cazul semnalat ridică întrebări esențiale privind modul în care sunt gestionate situațiile de bullying psihologic în mediul școlar privat și gradul de transparență al instituțiilor în raport cu părinții și comunitatea. Deși părinții au formulat multiple sesizări, lipsa unor măsuri documentate și a unui dialog deschis cu conducerea școlii lasă deschisă problema responsabilității instituționale. În absența unor răspunsuri clare, rămâne incertă protecția efectivă a elevilor și capacitatea școlii de a asigura un climat educațional sigur și sănătos.

Este important ca toate părțile implicate să prioritizeze interesul superior al copilului, iar instituțiile să răspundă prompt și transparent la astfel de semnale, pentru a preveni perpetuarea unor medii educaționale toxice.